Doctor C

SE PLICTISESC OARE BEBELUSI CU ACELASI PROGRAM ?

Atata timp cat somnul sau este imatur sau nevoile sale alimentare sunt neregulate, un bebelus NU se poate obisnui cu ritmul zi/noapte. Se trezeste la fiecare 3-4 ore, pentru ca ii este foame, si , de fapt bebelusi traiesc dupa un ritm de 25 de ore, numit ritm ultradian. Imediat insa, ce incepe sa doarma noptile adica 6 pana la 8 ore , orologiul sau intern va putea sa se regleze putin cate putin la “timpul” adultilor. Copilul va memora actiunile repetitive si va incepe astfel sa distinga ziua de noapte.

SUPTURI DE ZI, SUPTURI DE NOAPTE.

In mod normal supturile de noapte se deruleaza intr-o atmosfera mai silentioasa, astfel bebelusul nu este stimulat de zgomotele circadiene, voci sau de muzica. Mama este de obicei somnoroasa si fericita sa se intoarca in pat, imediat ce puiutul ei a terminat de mancat si bineinteles a eructat; asa este si normal sa se desfasoare lucrurile si e chiar indicat ca supturile de noapte sa se desfasoare intr-o atmosfera calma, putin luminata, iar copilul sa fie mangaiat mai scurt decat in timpul zilei, pentru a face a face distinctie astfel intre mesele de zi si cele de noapte. » citeste mai departe

BEBELUSUL MEU ESTE TREZIT OARE DE FOAME? CAND VA INCEPE COPILUL MEU SA DOARMA NOPTILE SI SA NU MAI CEARA NOAPTEA LAPTICUL?

Un nou-nascut se trezeste destul de des. Din moment ce nu are destule rezerve, are realmente nevoie de mese frecvente, astfel ca, dupa ce stomacelul lui s-a golit se va trezi si de cele mai multe ori va incepe sa planga, mai ales cat timp e nou-nascut. Dar un bebelus nu se trezeste intotdeauna pentru ca ii este foame, uneori nu foamea este cea care il face sa planga, chiar daca placerea de a bea putin lapte il poate calma. Acesta este considerentul pentru care majoritatea expertilor in puericultura sunt de parere ca, bebelusul trebuie hranit la cerere, care pe langa faptul ca ii poate calma plansul, respecta ritmul propiu al bebelusului, facilitand astfel adaptarea sa la ritmul zi/noapte dupa 3 luni.

Pana la o luna , copilul doarme rareori mai mult de trei ore la rand iar atunci cand se trezeste,ii este foame, atat ziua cat si noaptea. La aceasta varsta, are nevoie sa manance de sase ori pe zi, uneori mai mult, daca este hranit la san; astfel el isi va fixa numarul de supturi dar, cu toate acestea trebuie sa asteptati cel putin doua ore intre fiecare masa, perioada in care se digera lapticul de la ultimul supt. Daca plange in acest interval de doua ore este recomandabil sa-l luati in brate si sa incercati sa-l linistiti, fara insa a-l hrani. » citeste mai departe

Cat si cum doarme un bebelus? Care pozitii sunt indicate pentru somn ? Ce inseamna daca bebelusul are un somn calm sau dimpotriva doarme agitat? Cat este de important sa respectam bioritmurile copilului ?

Un bebelus doarme enorm si acest lucru este esential pentru sanatatea lui. In prima luna de viata, somnul sau interupt il perturba pe al dumneavoastra, dar nu aveti altceva de facut decat sa va adaptati.

Somnul si trezirea unui bebelus depind de doua lucruri: - orologiul sau intern si nevoile nutritionale

Cu cat respectam aceste ritmuri, cu atat va fi mai usor sa ne ajutam bebelusul sa-si regleze somnul, reusind astfel putin cate putin sa doarma noptile.

CAT SI CUM DOARME UN BEBELUS?

Pentru un bebelus, somnul este un factor esential in dezvoltarea fizica si psihica. In timpul somnului se secreta hormonul de crestere iar creierul isi aranjeaza si memoreaza toate senzatiile si faptele pe care le-a dobandit in perioada de trezie a copilului. Aceasta inseamna ca somnul este un fenomen indispensabil, asigurandu-i bebelusului o dezvoltare neuropsihica corespunzatoare. In prima saptamana de viata nou-nascuti dorm de la 20 la23 de ore pe zi cel mult, apoi, pana la o 1 luna, de la 17 la 20 de ore. Spre varsta de 3 luni, perioada de somn se reduce la 15-18 ore, pentru a atinge 14-16 ore de somn spre varsta de 6 luni. » citeste mai departe

Copii sunt cei mai mari consumatori de antibiotice, sistemul lor imunitar nefiind complet dezvoltat pana in jurul varstei de zece ani, dar se stie ca nu toate infectiile pot fi tratate cu antibiotice. In infectiile virale cauzate de virusuri (raceala, diareea) nu se administreaza antibiotice pentru ca nu au nici un efect. In infectiile respiratorii la prescolari, cand nu se cunoaste agentul cauzator, decizia administrarii antibioticelor apartine meciului curant, care se orienteaza dupa circumstantele imbolnavirii, durata suferintei, natura si intensitatea simptomelor.

Din nefericire stim cu toti ca antibiograma nu se mai practica atat de frecvent, ci se actioneaza direct cu un antibiotic. Statisticile arata ca un copil sub 6 ani urmeaza in medie 3 cure cu antibiotice pe an. Consecintele acestei terapii favorizeaza apartia bacteriilor rezistente, doza de antibiotic fiind din ce in mai mare. In S.U.A s-a constat ca administrarea repetata de antibiotice in copilarie si mai ales la copii sub 2 ani, creste sensibil riscul imbolnavirii de astm. In general, copiii care au fost expusi la cel putin un antibiotic si care s-au pricopsit cu astm au fost de doua ori mai multi decat cei care nu au luat niciodata un antibiotic. » citeste mai departe

Putem vorbi despre fericirea bebelusilor? De unde stim ca ei pot fi fericiti la doar cateva luni de zile? Majoritatea parintilor cred ca atunci cand copilul este imbracat bine, hranit suficient si are cele mai frumoase jucarii el este fericit. In primele luni de zile creierul bebelusului se dezvolta foarte rapid, de aceea implicarea adultilor in viata lor are o importanta deosebita in procesul de invatare si fixarea sentimentelor.

Specialistii psihologi sustin ca un copil fericit este predispus:

• sa aiba sentimente si emotii fata de ceilalti

• sa poata sa distinga diferite sentimente

• la 3.5 ani – intelege sentimentele altor persoane si isi exprima intelegerea lor

• la 4,5 ani – poate sa-si inteleaga comportamentul si sa-si descrie sentimentele

Nu putem afirma ceva cu certitudine despre fericire, ci doar ca ea este ceea ce percepe si ce simte fiecare. Desi ne este greu sa credem ca un copilas de cateva luni are capacitatea de a percepe daruirea unui parinte, el totusi simte asta chiar din primele zile de viata. » citeste mai departe

In conceptia actuala, sugarul este alimentat la san sau din biberon in primele 6 luni. Laptele de mama este superior, stimuleaza cresterea, maturarea digestiva, stabilirea microbiocenozei si asigura toate nevoile nutritionale in aceasta perioada. Formulele se bazeaza pe laptele de vaca, au o compozitie asemanatoare laptelui de mama, dar contin mai multe proteine si saruri minerale, nu au in compozitie: enzime, modulatori ai cresterii sau factori imunologici bioactivi. Dupa varsta de 6 luni se impune alimentatia complementara laptelui cu vegetale, fructe, cereale, carne, peste si ou pentru asigurarea unei cresteri optime. Se prezinta beneficiile si neajunsurile fiecarui tip de alimentatie.
Indicatiile alimentatiei naturale

OMS recomanda alimentatia exclusiv la san in primele 6 luni de viata si prelungirea alaptarii pana la varsta de 1-2 ani dupa introducerea complementara a alimentelor solide. In primele 2 saptamani suptul va fi la cerere, apoi pe masura eliberarii hormonilor intestinali, a reglarii motilitatii tractului digestiv si a maturizarii enzimelor digestive, sugarul isi autoregleaza orarul meselor.
Laptele praf » citeste mai departe

Actualitati in enterocolita la sugar

Majoritatea medicilor specialisti recomanda o dieta clasica in enterocolita acuta la sugar. Aceasta dieta recomanda:

• regim hidric (6-12 ore),
• dieta de tranzitie cu supa de morcov sau mucilagiu de orez (24 de ore) si
• realimentare lactata progresiva in urmatoarele 5-7 zile.

Se justifica aceasta dieta pentru enterocolita prin regresia capacitatii de digestie si absorbtie si prin reducerea substratului nutritiv intraluminal pentru bacterii. Pe de alta parte, se credea ca prin repausul partial al tractului intestinal se creeaza conditii favorabile pentru regenerarea epiteliului intestinal. Studii ulterioare au dovedit ca repausul digestiv, in special cel prelungit, se asociaza cu atrofie intestinala si in timp aparitia enterocolitei. Prezenta alimentelor in lumen stimuleaza regenerarea epiteliului intestinal. Pe de alta parte, desi prin aceasta dieta clasica pentru enterocolita scaunele se normalizau rapid, curba ponderala era descendenta datorita aportului proteino-caloric insuficient. » citeste mai departe

A. Concediul de maternitate

Conditiile de acordare

• Cel putin 6 luni de plata a contributiei de asigurari sociale, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul medical.

• Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pentru o perioada de 63 de zile dupa nastere (126 de zile in total).

• Concediile pentru sarcina si lauzie se comepenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.

• Persoanele cu handicap asigurate beneficeaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6 de sarcina.

• Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical, pe baza carora s-a datorat, sau dupa caz, s-a achitat contribuitia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform legii si/sau perioade asimilate dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).

B. Cresterea copilului » citeste mai departe

Laptele de mama are compozitia adecvata nevoilor nutritionale si posibilitatilor de metabolizare ale sugarului in dinamica varstei, suptul la sanul mamei fiind alimentatia ideala in primele 4-6 luni. Proteinele, in cantitate descrescanda in cursul lactatiei, sunt reprezentate de cazeina si lactoser in proportie de 40:60.

Proteinele din laptele de mama sunt solubile, rezista la actiunea enzimelor proteolitice si au rol imunologic, endocrin, contribuind la maturarea mucoasei intestinale si la cresterea sugarului. Osteopontina si osteoprotegerina au rol in mineralizarea osului si in inhibarea osteoclastelor.

Factorul neuronal de crestere si taurina au rol in dezvoltarea neuronilor senzoriali, a functiei cognitive, in arborizarea sistemului nervos simpatic si in protejarea neuronilor fata de stresul oxidativ. Enzimele din lapte de mama influenteaza digestia unor componente ale laptelui, compensand deficitul fiziologic la sugarii mici. Lipaza, stimulata de sarurile biliare si lipoproteinlipaza, amelioreaza digestia si absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile din lapte. Amilaza compenseaza deficitul amilazei salivare si pancreatice la sugarul mic. Proteazele au activitate cazeinolitica si de activare a proenzimelor proteolitice ale sugarului. » citeste mai departe

Colita este determinata de inflamatia intestinului gros, datorata infectiilor microbiene sau cu diverse ciuperci patogene, parazitilor intestinali sau diverse medicamente.

Prof. Nistor Achilina din Ploiesti recomada in colita de fermentatie urmatoarele: o jumatate de lingurita coaja de stejar tanar  maruntita (pana la 3 ani) + o lingurita floare de rachitan. Mai intai se pune la fiert stejarul, cu o cana de apa (3 minute), apoi se adauga rachitanul. Se da un clocot, se lasa la racit si se strecoara, dupa 15 minute. Se bea in doua reprize pe zi.

Pe langa sfaturile medicului ar fi bine ca inainte de masa cu jumatate de ora sa-i dati cate 5 picaturi de vitamina A, care ajuta la regenerarea mucoasei intestinale. Trei zile meniul sa fie cu carne si trei zile cu zarzavaturi. Carnea sa fie tocata foarte marunt (numai de pui sau de peste). De exemplu puteti sa-i dati supa de perisoare sau de zarzavat, perisoare cu cartofi fierti si unt. Laptele sa fie cu gris sau cu orez, atunci produce mai putina fermentatie. Dupa masa se bea circa 100 ml de ceai de menta, coada-soricelului si sunatoare care este antiseptica, antidiaretica si cicatrizanta. Ceaiul va fi indulcit cu zaharina.

Sunt strict interzise  sucurile de fructe sau cele din comert. Acest regim alimentar va dura 5-6 zile. Evitati sosurile sau prajelile. Ar fi bine sa-i faceti si un examen coprobacteriologic care va putea preciza daca in scaun sunt prezente oua de paraziti sau microbi.

Dupa o saptamana scaunele vor fi normale si puteti sa-i adaugati in ceaiul recomandat o lingurita de suc de portocale sau de lamaie.

Alimente interzise in colita:

lapte, branzeturi fermentate, smantana, carne de porc, gasca, rata, vanat, rinichi, ficat, sardele grasimi, ciuperci, patlagele rosii, ridichi, sfecla, ciocolata, here, tuica, vin alb.

Fructele rase cum ar fi marul se adauga doar cand scaunul devine normal.

Se paoate amesteca marul razuit cu biscuiti maruntiti pana capata o culoare. Uleiul de vitamina A il veti administra cu pipeta, timp de o luna,  de trei ori pe zi. Regimul alimentar se respecta pana mucoasa intestinala se reface. Daca copilul este mancacios, dat-i sa manance 5 mere pe zi cu dragoste si rabdare.

Sursa:Asul verde