Doctor C

Laptele de mama are compozitia adecvata nevoilor nutritionale si posibilitatilor de metabolizare ale sugarului in dinamica varstei, suptul la sanul mamei fiind alimentatia ideala in primele 4-6 luni. Proteinele, in cantitate descrescanda in cursul lactatiei, sunt reprezentate de cazeina si lactoser in proportie de 40:60.

Proteinele din laptele de mama sunt solubile, rezista la actiunea enzimelor proteolitice si au rol imunologic, endocrin, contribuind la maturarea mucoasei intestinale si la cresterea sugarului. Osteopontina si osteoprotegerina au rol in mineralizarea osului si in inhibarea osteoclastelor.

Factorul neuronal de crestere si taurina au rol in dezvoltarea neuronilor senzoriali, a functiei cognitive, in arborizarea sistemului nervos simpatic si in protejarea neuronilor fata de stresul oxidativ. Enzimele din lapte de mama influenteaza digestia unor componente ale laptelui, compensand deficitul fiziologic la sugarii mici. Lipaza, stimulata de sarurile biliare si lipoproteinlipaza, amelioreaza digestia si absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile din lapte. Amilaza compenseaza deficitul amilazei salivare si pancreatice la sugarul mic. Proteazele au activitate cazeinolitica si de activare a proenzimelor proteolitice ale sugarului.

Lipidele sunt in cantitate medie de 35 g/l si au o digestibilitate buna datorita acidului palmitic si a prezentei enzimelor lipolitice in lapte. Laptele de mama are un continut mare de acizi grasi esentiali, atat acidul linoleic si α- linolenic, cat si al derivatilor superiori, acidul arahidonic si docosahexaenoic, care participa in procesele de maturare neuronala si retiniana.

Continutul de colesterol este mare si constant in cursul lactatiei, asigurand mielinizarea neuronilor si sinteza hormonilor steroizi. Hidratii de carbon sunt in cantitate de 75 g/l, din care 63 g lactoza si 12 g oligozaharide. Galactoza eliberata din hidroliza lactozei laptelui de mama participa la sinteza cerebrozidelor creierului. Lactoza neabsorbita este fermentata de microflora din colon si participa la sinteza acizilor grasi cu lant scurt. Oligozaharidele in numar de 130 sunt prebiotice pentru dezvoltarea bifidobacteriilor, constituirea microbiocenozei si mentinerea ecosistemelor bacteriene ale sugarului. Acidul sialic participa la structura gangliozidelor creierului, in sinapsogeneza si in transmisia neuronala. Sarurile minerale in cantitate de 2 g/l situeaza laptele de mama ca cel mai hipomineralizat si determina o incarcare osmotica renala mica. Continutul de Na si Fe este mic in laptele de mama, dar biodisponibilitatea lor este mare.

Absorbtia mineralelor este buna datorita liganzilor prezenti in laptele de mama si datorita raportului dintre ioni similar cu cel din serul sugarului. Vitaminele sunt prezente in forma activa, dar prezinta variatii in raport cu aportul lor in alimentatia mamei si cu perioada de lactatie. Laptele de mama asigura nevoile de vitamine A, E si vitamine hidrosolubile in primele 6 luni. Nevoile de vitamina D si K nu sunt asigurate, necesitand suplimentare medicamentoasa.

Prof. dr. Voichita Hurgoiu Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca