Conceptii actuale in alimentatia sugarului
In conceptia actuala, sugarul este alimentat la san sau din biberon in primele 6 luni. Laptele de mama este superior, stimuleaza cresterea, maturarea digestiva, stabilirea microbiocenozei si asigura toate nevoile nutritionale in aceasta perioada. Formulele se bazeaza pe laptele de vaca, au o compozitie asemanatoare laptelui de mama, dar contin mai multe proteine si saruri minerale, nu au in compozitie: enzime, modulatori ai cresterii sau factori imunologici bioactivi. Dupa varsta de 6 luni se impune alimentatia complementara laptelui cu vegetale, fructe, cereale, carne, peste si ou pentru asigurarea unei cresteri optime. Se prezinta beneficiile si neajunsurile fiecarui tip de alimentatie.
Indicatiile alimentatiei naturale
OMS recomanda alimentatia exclusiv la san in primele 6 luni de viata si prelungirea alaptarii pana la varsta de 1-2 ani dupa introducerea complementara a alimentelor solide. In primele 2 saptamani suptul va fi la cerere, apoi pe masura eliberarii hormonilor intestinali, a reglarii motilitatii tractului digestiv si a maturizarii enzimelor digestive, sugarul isi autoregleaza orarul meselor.
Laptele praf
In conditiile hipogalactiei si ale contraindicatiilor alaptarii sugarului, se recurge la alimentatia cu lapte praf. Formulele de lapte praf se bazeaza pe laptele de vaca caruia i se aplica unele modificari cantitative si calitative ale compozitiei pentru a fi adecvat nevoilor nutritionale si posibilitatilor de digestie si absorbtie ale sugarului, luandu-se ca referinta compozitia laptelui de mama in dinamica perioadei de lactatie. Modificarile compozitiei laptelui de vaca vizeaza reducerea continutului de proteine, al sarurilor minerale si presiunii ostmotice, modificarea raportului dintre cazeina si lactoser, inlocuirea partiala a lipidelor saturate din lapte cu uleiuri vegetale pentru aportul de acizi grasi polinesaturati, adaosul de lactoza, oligozaharide, vitamine, Fe, taurina si nucleotide.
Proteinele sunt reduse la 20-17 g/l, iar raportul dintre cazeina si lactoser este adus la 40:60. La sugarii cu antecedente familiale de atopie se recomanda formule cu hidrolizate proteice sau proteine din soia. Lipidele se inlocuiesc prin desmantanire cu uleiuri vegetale continand acizi grasi polinesaturati. Formulele au adaos de acid docosahexaenoic 0,2% si acid arahidonic 0,35%, deoarece capacitatea de elongare a acizilor grasi polinesaturati este redusa chiar si la sugarii nascuti la termen. Hidratii de carbon sunt in cantitate de 70-75 g/l prin adaosul de lactoza si de polimeri ai glucozei. Adaosul de oligozaharide este justificat pentru efectele prebiotice bifidogene si pentru micsorarea permeabilitatii mucoasei enterale la nou-nascut. Continutul de saruri minerale este redus la 2,5-4 g/l. Suplimentarea cu minerale intereseaza adaosul de Fe. Adaptarea compozitiei formulelor de lapte praf cu vitamine vizeaza adaosul vitaminelor A, C si D, dar majoritatea se inactiveaza in cursul prepararii sau pastrarii laptelui. Adaosul de taurina este justificat pentru actiunea antioxidanta asupra membranelor celulelor retiniene. Adaosul de nucleotide vizeaza rolul lor in sistemul imunologic, creste activitatea celulelor natural ucigase si nivelul Ig G.
Conform reglementarilor internationale, laptele praf destinat alimentatiei sugarului cuprinde formule de inceput care sunt indicate in primele 6 luni de viata si formule de continuare. Formulele de continuare se adreseaza sugarilor peste varsta de 4-6 luni, cand sunt maturate majoritatea enzimelor digestive si capacitatea de excretie renala. Ele se folosesc ca parte a alimentatiei complementare sau diversificate. Continutul proteic, mineral si presiunea osmotica este mai mare, hidratii de carbon prezinta suplimentare cu zaharoza si amidon, au continutul de Na diminuat si sunt suplimentate cu Fe.
Rezultatele alimentatiei cu lapte praf
Cu toate imbunatatirile aduse compozitiei laptelui de vaca, rezultatele alimentatiei sugarului cu formule de lapte raman inferioare celor din alimentatia la san. Cresterea in greutate a sugarului este accelerata, dar prezinta riscul obezitatii, diabetului zaharat si al bolilor cardiovasculare la varsta adulta. Scaunele sugarului sunt mai consistente. Capacitatea antioxidanta a formulelor este mica, cu toate adaosurile de vitamine, iar suplimentarea cu Fe in conditiile continutului redus de lactoferina nesaturata favorizeaza stresul oxidativ. Sugarul alimentat artificial este predispus la infectii cu flora enteropatogena prin contaminarea posibila in cursul prepararii, pastrarii laptelui sau de la biberoanele si tetinele cu care se alimenteaza. Alergia la proteinele laptelui este frecventa. Antigenii - β-lactoglobulina, α-lactalbumina si cazeina - traverseaza usor mucoasa permeabila si activeaza limfocitele B, care induc secretia de Ig E. Administrarea formulelor cu hidrolizate proteice sau proteine din soia da rezultate clinice, dar aceste produse sunt foarte costisitoare.
Prof. dr. Voichita Hurgoiu Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca



Leave a Reply