Doctor C

Disfunctia erectila cunoscuta mai usor sub numele de impotenta, inseamna o imposibilitate de a obtine o erectie potrivita in timpul sau inaintea actului sexual.Cel mai adesea apare dupa varsta de 60 de ani,dar si tinerii pot fi afectati,cel mai probabil din cauza unor probleme de natura psihologica, pe cand la varstnici cauza este una organica.

Una dintre cele mai importante boli care sunt asociate cu impotenta sexuala este diabetul zaharat,dar si ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, bolile neurologice si o varietate de interventii chirurgicale pentru cancerul prostatic, interventiile la nivelul rectului (ultima parte a intestinului gros), interventiile neurochirurgicale si la nivelul coloanei vertebrale lombare. Radioterapia in cancerul prostatic poate de asemenea cauza disfunctie erectila.De asemenea fumatul si consumul de alcool excesiv,alaturi de dereglarile hormonale cresc riscul de aparitie a disfunctiei erectile la tineri.De retinut este ca tratamentul pentru aceasta disfunctie trebuie sa fie indicat de un medic specialist.

Exista o sumedenie de tratamente naturale sau medicamentoase pentru aceasta disfunctie care au dat rezultate

spectaculoase cum ar fi:

Tratamentul cu Carnitina-L-Propionil

Un studiu recent evidentiaza eficienta unor 2 tipuri de L-carnitina:forma propionil si cea acetil(carnitina-L-acetil).Pe un esantion de barbati impartiti in 3 grupuri, la care unui grup i s-a administrat Viagra si 2 grame de carnitina-L-propionil pe zi, al doilea grup a folosit doar Viagra, iar al treilea grup a folosit o substanta placebo. S-a dovedit ca tratamentele cu L-carnitina-acetil si L-carnitina-propionil au fost mult mai eficiente decat Viagra, mai ales prin imbunatatirea functiei erectile si prin calitatea actului sexual.

La diabetici dupa 24 de spatamani s-a constatat ca daca se combina Viagra cu L-carnitina-propionil eficienta este mult mai mare.

De asemenea prin pierderi de zinc din organism, in special asociata cu folosirea diureticelor, boli hepatice si renale sau ale stomacului ar putea fi cauza impotentei sexuale.

Nicoleta Andrei

Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H. pylori. Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.

Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata. Daca se recomanda interventia chirurgicala:
- pacientul poate consulta alt medic si poate intreba daca au fost epuizate toate tratamentele farmacologice
- persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu costul unei interventii chirurgicale
- trebuie cunoscut faptul ca nici o interventie chirurgicala nu poate preveni complet recurenta ulcerelor.

Numerosi specialist au selectat alimente variate in prevenirea si tratarea ulcerelor, dar totusi cea mai eficienta reteta sau dieta am ales-o pe cea a mediculuil Sippy, avand ca aliment principal laptele, dar cu dezavantajul ca unele persoane nu prezinta toleranta la lactoza (in acest caz se adauga o lingurita de carbonat de calciu la fiecare cana de lapte ce duce la scaderea fermentatiei intestinale produse de lactoza sau se poate adauga 5 g de citrate de sodiu)
Regimul consta in administrarea fractionate, din ora in ora, a unei cantitati de 1000 ml de lapte si 50 g de smantana timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte se prescrie un praf alcalin. Cura dureaza 10-20 de zile.

Aproximativ jumatate din cazuri ajung tardiv la medic, cand ulcer este in stadiu cronic, probabil din cauza lispei simptomelor, de aceea voi insista pe dieta ulcerului cronic.
Alimentele premise sunt:
- lapte dulce, paste fainoase, produse lactate, mai putin unt, carne de pasare, vaca, vital fiarta bine sau inabusita in cuptor, carne slaba de peste (salau, stiuca, lin, mreana, pastrav) - supe de legume, zarzavaturi si legume fierte, paine alba veche, biscuit, crème si compoturi dar nu prea dulci, zeama de fructe.
Alimente interzise sunt: laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturi fermentate, ouale » citeste mai departe

Manifestarile gastritei si ulcerului gastric sunt variate, de la dureri prandiale (in timpul mesei, mai ales in gastrita) sau postprandial (la 2-3 ore dupa alimentatie, mai ales in duodenite, ulcerul duodenal - atunci incepe stomacul sa-si goleasca continutul in intestin) la nivelul epigastrului (imediat sub stern) sau hipocondru drept, uneori si stang, pana la disconfort digestiv. Este deosebit de important sa se faca diagnostic diferential cu alte boli abdominale, mai ales cele pentru care este indicata operatia in regim de urgenta.
Cele mai specifice si mai probabile ce indica un ulcer sunt simptomele ce semnifica dureri, chiar arsuri in “capul pieptului” ce apar si dupa 30 de minute postprandial. Durerile pot aparea si inaintea meselor fiind usor calmate dupa ingestia de alimente, in acest caz este vorbim de un ulcer duodenal. Toate aceste dureri pot fi insotite de balonari (mai ales in cele produse de H. pylori, pentru ca acesta produce gaze), inapetenta (gastrita sau ulcerul gastric devine dureros in timpul mesei) ce duce la scadere in greutate in timp, varsaturi postprandiale, iar in cazul in care apar hemoragii a mucoasei gastrice apar varsaturi ”in zat de cafea” (asftel arata sangele digerat de acidul din stomac), iar scaunul se coloreaza in negru. In acest moment este indicat prezentarea la medic cat se poate de repede.

Cele doua afectiuni se pot diferentia dupa momentul de aparitia a dureri » citeste mai departe

Pentru ca stomacul este proiectata sa lucreze la concetratii asa mari de acid (pH 1.5-2) este dotat cu
sisteme multiple de protectie impotriva acidului pe care-l secreta, in principal prin secretia de MUCUS
si PROSTAGLANDINE (mai ales PgE2) ce acopera celulele stomacului. De aceea principalul mod de aparitie
a gastritei sau ulcerului gastric nu este cresterea secretiei acide peste un anumit prag de ”suportabilitate”
a mucoasei gastrice, ci reducerea factorilor protectivi ai mucoasei (chiar mica - imaginea din stanga).
Cu toate ca sunt multe cauze ce duc la scaderea factorilor de protectie ai epiteliului gastric (celulelor ce
acopera peretii stomacului in interior, ce intra in contact cu acidul si alimentele consumate) ca fumatul,
alcoolul…pricipala cauza de gastrita / ulcer gastric este infectia cu Helicobacter pylori (bacterie spiralata
gram-negativa cu flageli multipli, foarte mobila). Cercetatorii sustin ca aceasta » citeste mai departe

Cu ajutorul unui amic pasionat in de-ale medicinei (Nistor Paul) voi posta cate ceva
despre ulcer si gastrita…chiar daca nu sunt la fel de frecvente ca la adult (mai ales ulcerul)
totusi gastrita este o cauza frecventa de durere de burta la copil…mai ales dupa tratament medicamentos.

Avand in vedere ca cele 2 afectiuni sunt atat de interconectate (gastrita evolueaza aproape intotdeauna spre ulcer daca nu e tratata corespunzator sau daca nu sunt inlaturati factorii cauzali), le voi trata impreuna, cu distinctii detaliate pe parcurs. Cu toti stim ca gastrita (dreapta) este iritarea chimica (agid gastric, secretie biliara sau pancreatica, medicamente), fizica (alimete prea calde, acizi sau baze alimentare puternice…mai ales in scop suicid) sau infectioasa (Helicobacter pylori) care dupa definitia histologica nu depaseste in profunzime musculara mucoasei digestive. Ulcerul gastric (stanga) este o leziune cu “lipsa de substanta”, distrugerea celulelor
ce acopera in interior stomacul (sau duodenul) ce depaseste in profunzime musculara mucoasei si are un diametru de cel putin 0.5cm.

Stomacul este un ”rezervor” al tubului digestiv unde  » citeste mai departe

Beneficiile vaccinarilor de obicei (in marea majoritate a cazurilor)
depasesc cu mult riscul sau inconvenientele reactiilor adverse care
pot aparea. Chiar daca nu asigura protectie pe intreaga durata de viata,
ofera protectie in perioada cea mai vulnerabila a vietii, in care orice
afectare de organ poate lasa sechele importante (daca afecteaza
organul respectiv in perioada lui de maxima dezvoltare, cum ar fi creierul).

Mai mult, uneori nu  » citeste mai departe

Efectele adversa datorate vaccinarilor, daca apar, sunt in general minore, ca:
- roseata, tumefactie locala (mica umflatura la locul injectarii) sau durere persistenta la locul vaccinarii
- febra scazuta (in general sub 38,5C)
- somnolenta sau dimpotriva iritabilitate, scaderea poftei de mancare
- eruptie cutanata la 1-2 saptamani de la vaccinarea antivaricela sau ROR
-  dureri la nivelul articulatiilor, mai ales dupa ROR

Cel mai reactogen (urmat de reactii adverse) vaccin este cel DTP » citeste mai departe

Vaccinurile pot fi:

- dupa forma antigenica cuprinsa in vaccin:

o corpusculare: care contine agentul infectios integral (tot “corpul” microbului), dar:

§ atenuat (slabit) dar viu, ca: BCG, VPO, ROR

§ inactivat (omorat), ca: VPI, pertussis, vaccinul antigripal, HiB

o subunitare (fractiuni de bacterie sau virus), ce pot fi:

§ exotoxine detoxificate (toxina unor bacterii, neutralizata), ca anatoxina difterica, tetanica

§ antigene proteice puritifate ca pertussis acelular (Pa), HepB

§ polizaharide bacteriene, cavaccinul pneumococic, meningococic, HiB

- dupa numarul componentelor antigenice continute:

o cu antigene de la o singura specie

§ simple (monovalente), o singura tilpina, » citeste mai departe

Contraindicatiile generale ale vaccinurilor:

- reactia anafilactica la vaccinul respectiv (contraindica dozele urmatoare din acel vaccin) 

- reactia anafilactica la un constituient al vaccinului (contraindica orice vaccin ce contine substanta respectiva, ca agar, ou…)

- boala medie-severa (cu sau fara febra, constatata de medic)

NU constituie contraindicatii urmatoarele:

     - reactii locale usoare-medii (durere, roseata sau tumefiere la locul injectarii)

     - febra usoara-medie dupa vaccinarea anterioara cu acelasi vaccin

     - boala acuta usoara cu febra de grad mic (≤38.5C intrarectal)

     - tratament antibiotic in periada vaccinarii

     - copiii fosti prematuri

     - alergie la penicilina sau alte antibiotice

     - mama insarcinata

     - alt membru de familie nevaccinat cu vaccinul respectiv