Doctor C

A. Concediul de maternitate

Conditiile de acordare

• Cel putin 6 luni de plata a contributiei de asigurari sociale, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrisa in certificatul medical.

• Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pentru o perioada de 63 de zile dupa nastere (126 de zile in total).

• Concediile pentru sarcina si lauzie se comepenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.

• Persoanele cu handicap asigurate beneficeaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6 de sarcina.

• Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul (media veniturilor lunare din ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical, pe baza carora s-a datorat, sau dupa caz, s-a achitat contribuitia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform legii si/sau perioade asimilate dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare).

B. Cresterea copilului » citeste mai departe

Sinuzita este o infectie a membranei mucoase care captuseste interiorul foselor nazale si sinusurile.
Cand membrana mucoasa se inflameaza, se tumefiaza, blocheaza drenajul fluidului din sinus spre nas si gat, determinand durere si presiune in sinusuri. Bacteriile si fungii cresc cel mai probabil in sinusurile incapabile sa se dreneze corespunzator.

Sinusurile devin obstruate in timpul infectiei virale ca si raceala, producandu-se inflamatia si infectia sinusurilor ca si rezultat. Diferenta dintre raceala si sinuzita, consta in faptul ca simptomele ce insotesc raceala, incluzand nasul infundat, incep sa se amelioreze dupa 5-7 zile. Simptomele atribuite sinuzitelor dureaza mai mult si se agraveaza dupa 7 zile.

Sinuzita - simpotme:

• durere la nivelul fetei sau incisivilor

• durere ce se extinde de la piramida nazala la pleoapele inferioare

• cefalee care nu se amelioreaza dupa administrarea de acetaminophen (paracetamol) sau aspirina.

• febra peste 101 °F (38,3°C) sau mai marsecretii nazale care incep sa se reduca cantitativ si mai tarziu devin dense si decolorate (galbui sau verzui)

• epistaxisuri repetate (sangerari nazale)

• simptomele racelii persista mai mult de 10 zile sau se agraveaza dupa primele 7 zile

• daca este prezenta o durere cronica usoara la nivelul fetei, care dureaza mai mult de o luna, care si-a modificat caracterul sau nu a fost evaluata de catre un medic

Sinuzita acuta si tratamentul ei

Sinuzita acuta (pe termen scurt) de obicei persista mai putin de 3 saptamani. Pana la 2/3 dintre persoanele cu sinuzita acuta, afectiunea se amelioreaza fara tratament antibiotic. Sinuzita acuta este cel mai frecvent determinata de infectii virale care nu raspund la antibiotice. Antibioticele pot cauza efecte adverse suparatoare (ca si diaree sau dureri epigastrice) si uneori contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor fata de antibiotice. Consultarea medicului specialist va ajuta in hotararea de a lua sau nu antibiotice in cazul sinuzitei acute. Dupa un episod sau doua de sinuzita, pacientul va fi capabil sa recunoasca simptomele incipiente ale sinuzitei. Folosirea aerosolilor (inhalatiilor) pentru a combate congestia nazala la primele semne de sinuzita, va ameliora simptomele si va preveni nevoia utilizarii antibioticelor.

Majoritatea persoanelor se recupereaza complet, cand trateaza cu antibiotice sinuzita acuta care este cauzata de infectia bacteriana. Tratamentul antibiotic se administreaza in mod normal timp de 5-10 zile. Cand este prescris un tratament antibiotic, trebuie sa se administreze in intregime, chiar daca pacientul se simte mai bine. Este importanta intotdeauna administrarea antibioticului conform indicatiilor medicului, altfel infectia poate sa nu dispara complet.

Tratamentul antibiotic nu vindeca sinuzita in 5-10% din cazuri. Daca sinuzita a persistat pentru o mai lunga perioada de timp, pot trece saptamani sau luni pana ce membrana mucoasa ce captuseste fosele nazale si sinusurile, se reface complet, anumite simptome persistand dupa ce bacteria a fost eliminata. In acest timp, exista un risc crescut ca infectia sa recidiveze si tratamentul antibiotic este necesar pentru mai mult timp. Decongestionantele si mucoliticele (medicamente care dilueaza mucusul) pot fi folosite de asemenea in sinuzita.

Administrarea de antibiotice timp de 7-10 zile este suficienta; doar daca simptomele nu se amelioreaza este nevoie de prelungirea tratamentului antibiotic pentru o perioada mai lunga de timp. Poate dura saptamani sau cateodata luni, pana ce membrana mucoasa se vindeca complet dupa o infectie, astfel simptome minore pot persista in aceasta perioada. Aceste persoane sunt mai susceptibile sa dezvolte alte sinuzite in timp ce membrana ce captuseste sinusurile inca se vindeca.

Sursa: Sfatul medicului

Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H. pylori. Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.

Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata. Daca se recomanda interventia chirurgicala:
- pacientul poate consulta alt medic si poate intreba daca au fost epuizate toate tratamentele farmacologice
- persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu costul unei interventii chirurgicale
- trebuie cunoscut faptul ca nici o interventie chirurgicala nu poate preveni complet recurenta ulcerelor.

Pentru ca stomacul este proiectata sa lucreze la concetratii asa mari de acid (pH 1.5-2) este dotat cu
sisteme multiple de protectie impotriva acidului pe care-l secreta, in principal prin secretia de MUCUS
si PROSTAGLANDINE (mai ales PgE2) ce acopera celulele stomacului. De aceea principalul mod de aparitie
a gastritei sau ulcerului gastric nu este cresterea secretiei acide peste un anumit prag de ”suportabilitate”
a mucoasei gastrice, ci reducerea factorilor protectivi ai mucoasei (chiar mica - imaginea din stanga).
Cu toate ca sunt multe cauze ce duc la scaderea factorilor de protectie ai epiteliului gastric (celulelor ce
acopera peretii stomacului in interior, ce intra in contact cu acidul si alimentele consumate) ca fumatul,
alcoolul…pricipala cauza de gastrita / ulcer gastric este infectia cu Helicobacter pylori (bacterie spiralata
gram-negativa cu flageli multipli, foarte mobila). Cercetatorii sustin ca aceasta » citeste mai departe

Cu ajutorul unui amic pasionat in de-ale medicinei (Nistor Paul) voi posta cate ceva
despre ulcer si gastrita…chiar daca nu sunt la fel de frecvente ca la adult (mai ales ulcerul)
totusi gastrita este o cauza frecventa de durere de burta la copil…mai ales dupa tratament medicamentos.

Avand in vedere ca cele 2 afectiuni sunt atat de interconectate (gastrita evolueaza aproape intotdeauna spre ulcer daca nu e tratata corespunzator sau daca nu sunt inlaturati factorii cauzali), le voi trata impreuna, cu distinctii detaliate pe parcurs. Cu toti stim ca gastrita (dreapta) este iritarea chimica (agid gastric, secretie biliara sau pancreatica, medicamente), fizica (alimete prea calde, acizi sau baze alimentare puternice…mai ales in scop suicid) sau infectioasa (Helicobacter pylori) care dupa definitia histologica nu depaseste in profunzime musculara mucoasei digestive. Ulcerul gastric (stanga) este o leziune cu “lipsa de substanta”, distrugerea celulelor
ce acopera in interior stomacul (sau duodenul) ce depaseste in profunzime musculara mucoasei si are un diametru de cel putin 0.5cm.

Stomacul este un ”rezervor” al tubului digestiv unde  » citeste mai departe

Vaccinurile pot fi:

- dupa forma antigenica cuprinsa in vaccin:

o corpusculare: care contine agentul infectios integral (tot “corpul” microbului), dar:

§ atenuat (slabit) dar viu, ca: BCG, VPO, ROR

§ inactivat (omorat), ca: VPI, pertussis, vaccinul antigripal, HiB

o subunitare (fractiuni de bacterie sau virus), ce pot fi:

§ exotoxine detoxificate (toxina unor bacterii, neutralizata), ca anatoxina difterica, tetanica

§ antigene proteice puritifate ca pertussis acelular (Pa), HepB

§ polizaharide bacteriene, cavaccinul pneumococic, meningococic, HiB

- dupa numarul componentelor antigenice continute:

o cu antigene de la o singura specie

§ simple (monovalente), o singura tilpina, » citeste mai departe

Bilirubina este un produs chimic rezultat din degradarea si metabolizarea hemoglobinei, proteina din hematii (eritrocite, globule rosii) cu rol in transportul oxigenului in sange. Dupa degradarea hemoglobinei se formeaza bilirubina indirecta (neconjugata, liposolubila), » citeste mai departe

- virusul gripal şi adenovirusul determină moartea celulelor epiteliale pe care le infectează (celule din mucoasa nazale, faringiana a gâtului…

- rinovirusul, coronavirusul şi virusul sinciţial respirator de obicei nu etermină leziuni histologic, efectul principal fiind de congestie

- indiferent de efectul asupra celulelor infectate (căci virusurile nu pot trăi în » citeste mai departe

 Moduri de transmitere ale virusurilor respiratorii:

în general se regăsesc 3 moduri princiupale de transmitere a infecţiilor acute de căi respiratorii superioare: particule de aerosoli mici, particule de aerosoli mari, contact direct.

toate virusurile care determină răceala se pot transmite prin oricare din cele 3 moduri prezentate mai sus, dar fiecare virus se » citeste mai departe

       adenovirus        /      virus gripal    /         VSR       /     rinovirus
  

O gramada de virusuri  (virusii dau raceala doar la computere) pot da raceala
La om situatia sezoniera sta astfel:

1. august-septembrie: rinovirusul
2. octombrie-noeimbrie: virsul paragripal
3. decembrie-ianuarie-februarie: virisul sincitial respirator, virusul gripal şi coronavirusul
4. martie-aprilie: rinovirusul
5. adenovirusul este prezent constant, cu o frecvenţă scăzută pe tot parcursul sezonului rece