In conceptia actuala, sugarul este alimentat la san sau din biberon in primele 6 luni. Laptele de mama este superior, stimuleaza cresterea, maturarea digestiva, stabilirea microbiocenozei si asigura toate nevoile nutritionale in aceasta perioada. Formulele se bazeaza pe laptele de vaca, au o compozitie asemanatoare laptelui de mama, dar contin mai multe proteine si saruri minerale, nu au in compozitie: enzime, modulatori ai cresterii sau factori imunologici bioactivi. Dupa varsta de 6 luni se impune alimentatia complementara laptelui cu vegetale, fructe, cereale, carne, peste si ou pentru asigurarea unei cresteri optime. Se prezinta beneficiile si neajunsurile fiecarui tip de alimentatie. Indicatiile alimentatiei naturale
OMS recomanda alimentatia exclusiv la san in primele 6 luni de viata si prelungirea alaptarii pana la varsta de 1-2 ani dupa introducerea complementara a alimentelor solide. In primele 2 saptamani suptul va fi la cerere, apoi pe masura eliberarii hormonilor intestinali, a reglarii motilitatii tractului digestiv si a maturizarii enzimelor digestive, sugarul isi autoregleaza orarul meselor. Laptele praf» citeste mai departe
Laptele de mama are compozitia adecvata nevoilor nutritionale si posibilitatilor de metabolizare ale sugarului in dinamica varstei, suptul la sanul mamei fiind alimentatia ideala in primele 4-6 luni. Proteinele, in cantitate descrescanda in cursul lactatiei, sunt reprezentate de cazeina si lactoser in proportie de 40:60.
Proteinele din laptele de mama sunt solubile, rezista la actiunea enzimelor proteolitice si au rol imunologic, endocrin, contribuind la maturarea mucoasei intestinale si la cresterea sugarului. Osteopontina si osteoprotegerina au rol in mineralizarea osului si in inhibarea osteoclastelor.
Factorul neuronal de crestere si taurina au rol in dezvoltarea neuronilor senzoriali, a functiei cognitive, in arborizarea sistemului nervos simpatic si in protejarea neuronilor fata de stresul oxidativ. Enzimele din lapte de mama influenteaza digestia unor componente ale laptelui, compensand deficitul fiziologic la sugarii mici. Lipaza, stimulata de sarurile biliare si lipoproteinlipaza, amelioreaza digestia si absorbtia lipidelor si vitaminelor liposolubile din lapte. Amilaza compenseaza deficitul amilazei salivare si pancreatice la sugarul mic. Proteazele au activitate cazeinolitica si de activare a proenzimelor proteolitice ale sugarului. » citeste mai departe
Nou-nascutul:
- sta in pozitie cu membrele adunate spre corp (flexie)
- fixeaza cu privirea obiectele apropiate sau luminoase
- intoarce capul dupa obiectele din jur » citeste mai departe
Una din importantele masuratori ce rebuiesc efectuate si urmarite la sugarii si copiii mici este perimetrul mediu al bratului.
Acesta se masoara cu ajutorul bandei metrice, la jumatatea lungimii bratului
(la mijlocul distantei dintre acromion si olecran), si ofera relatii atat
despre devzoltarea masei musculare cat si atesutului adipos.
Daca la varsta de peste 1 an perimetrul mediu al bratului este sub 13 cm,
reprezinta unul din semnele ce ridica suspiciunea de malnutritie.
Perimetrul cranian al nou-nascutului la terment (nascut intre saptamana 37-40 de sarcina) este de 33- 35 cm, fiind cel mai mare
diametru al copilului la care trebuie sa se dilate colul uterin pentru a fi
posibila nasterea pe cale naturala.
In primele zile de viata poate avea o forma ”ciudata”, tuguiata, datorita stresului fizic la care a fost supus in perioata travaliului, suturile se pot incaleca unele peste altele, pot apare umfalturi (cefalhematomul, bosa).
Luate dinspre superficial (de la suprafata) spre profunzime, hematoamele postpartum sunt: » citeste mai departe
Nou-nascutul la termen (nascut intre saptamana 37-40 de sarcina) ideal trebuie sa aiba o greutate intre 2800-4200g. Greutatea prea mica, respectiv prea mare se considera greutatea sub 2500g, respectiv peste 4500g. » citeste mai departe
