Doctor C

E.coli este cea mai frecventa cauza de infectie urinara, mai ales la copii sau femei. Majoritatea tulpinilor responsabile de infectia urinara dentin un pil special (pilul P) cu rol in aderarea de uroteliul sistemului urinar (celulele ce tapeteaza ureterele, vezica urinara si ureta, in interior).Infectia se poate manifesta de la simpla uretrita (afectare doar a uretrei, mai ales la barbati, cu usturime la urinare si eliminarea unei secretii purulente de la nivelul uretrei), cistita (afectarea vezicii urinare manifestata prin usturime la urinare, urinari
frecvente, reduse cantitativ) pana la pielonefrita (afectarea rinichilor cu alterarea functiei lor de formaree a urinii).

Cele mia inportante tuplini de E.coli responsabile de bolile diareice sunt E.coli enterotoxige (ETEC), enteropatogen (EPEC), enteroinvaziv (EIEC) si enterohemoragic (EHEC).

- ETEC este cea mai frecventa cauza de diaree data de E.coli, denumita si ”diareea calatorilor”.
Este data de doua enterotoxine (una termostabila si alta termolabila - cea mai incriminata), toxine ce stimuleaza formarea de AMPc (adenozin monofosfat ciclic) in celulele secretorii ale intestinului subtire si determina cresterea neta a secretiei intestinale. De aceea in acest tip de diaree scaunele sunt apoase, voluminoase, cu miros intepator.
- EPEC determina distrugerea celulelor intestinale columnare de la “varful” vililor intestinali, celule cu rol in absorbtia alimentelor, si lasa in mare parte neafectate celulele intestinale din criptele vililor intestinali (de la baza vililor), celule cu rol in secretia intestinala. Asadar nu doar ca este redusa absorbtia lichidelor din intestin ci se si continua secretia de lichid intestinal (de catre celulele de la baza vililor). In acest tip de diaree scaunele contin “produse patologice” adica mucus, puroi sau sange (sau combinatii dintre ele), ca rezultat al celulelor intestinale distruse de infectie.
- EHEC cauzeaza mai ales intoxicatii alimentare; vitele fiind principalul rezervor al acestei tulpini (continutul intestinal), cele mai frecvente surse de infectie sunt: apele contaminate, sucurile de fructe nepreparate termic, friptura de vita (cu miez inca crud…). Diareea poate fi de la diaree cu scaune apoasa pana la colita hemoragica franca (scaune cu continut hemoragic). Tulpina O157H7, frecvent implicata in acest tip de diaree, sintetizeaza o toxina Shiga-like responsabila de instalarea a sindromului hemolitic-uremic la 4-10 zile dupa diaree, sindrom ce asociaza anemie hemolitica microangiopata (distrugerea hematiilor din sange), trombocitopenie (scaderea trombocitelor, tot autoimun) si insuficienta renala acuta (prin blocarea glomerulilor renal de hemoglobina eliberata din hematiile distruse - hemoglobinurie).

Escherichia coli este un bacil gram negativ din familia enterobacteriacee, deci in peretele bacterian contine LPL - lipopolizaharidul de perete, o endotoxina periculoasa pentru organism, eliberata dupa moartea bacteriei. Microbul este frecvent raspandit la nivelul solului si plantelor.

Cele mai importante infectii pe care le produce sunt:
- boli diareice acute
- infectii urinare
- meningite purulente la nou-nascuti

Manifestarile gastritei si ulcerului gastric sunt variate, de la dureri prandiale (in timpul mesei, mai ales in gastrita) sau postprandial (la 2-3 ore dupa alimentatie, mai ales in duodenite, ulcerul duodenal - atunci incepe stomacul sa-si goleasca continutul in intestin) la nivelul epigastrului (imediat sub stern) sau hipocondru drept, uneori si stang, pana la disconfort digestiv. Este deosebit de important sa se faca diagnostic diferential cu alte boli abdominale, mai ales cele pentru care este indicata operatia in regim de urgenta.
Cele mai specifice si mai probabile ce indica un ulcer sunt simptomele ce semnifica dureri, chiar arsuri in “capul pieptului” ce apar si dupa 30 de minute postprandial. Durerile pot aparea si inaintea meselor fiind usor calmate dupa ingestia de alimente, in acest caz este vorbim de un ulcer duodenal. Toate aceste dureri pot fi insotite de balonari (mai ales in cele produse de H. pylori, pentru ca acesta produce gaze), inapetenta (gastrita sau ulcerul gastric devine dureros in timpul mesei) ce duce la scadere in greutate in timp, varsaturi postprandiale, iar in cazul in care apar hemoragii a mucoasei gastrice apar varsaturi ”in zat de cafea” (asftel arata sangele digerat de acidul din stomac), iar scaunul se coloreaza in negru. In acest moment este indicat prezentarea la medic cat se poate de repede.

Cele doua afectiuni se pot diferentia dupa momentul de aparitia a dureri » citeste mai departe

Beneficiile vaccinarilor de obicei (in marea majoritate a cazurilor)
depasesc cu mult riscul sau inconvenientele reactiilor adverse care
pot aparea. Chiar daca nu asigura protectie pe intreaga durata de viata,
ofera protectie in perioada cea mai vulnerabila a vietii, in care orice
afectare de organ poate lasa sechele importante (daca afecteaza
organul respectiv in perioada lui de maxima dezvoltare, cum ar fi creierul).

Mai mult, uneori nu  » citeste mai departe

Efectele adversa datorate vaccinarilor, daca apar, sunt in general minore, ca:
- roseata, tumefactie locala (mica umflatura la locul injectarii) sau durere persistenta la locul vaccinarii
- febra scazuta (in general sub 38,5C)
- somnolenta sau dimpotriva iritabilitate, scaderea poftei de mancare
- eruptie cutanata la 1-2 saptamani de la vaccinarea antivaricela sau ROR
-  dureri la nivelul articulatiilor, mai ales dupa ROR

Cel mai reactogen (urmat de reactii adverse) vaccin este cel DTP » citeste mai departe

Vaccinurile pot fi:

- dupa forma antigenica cuprinsa in vaccin:

o corpusculare: care contine agentul infectios integral (tot “corpul” microbului), dar:

§ atenuat (slabit) dar viu, ca: BCG, VPO, ROR

§ inactivat (omorat), ca: VPI, pertussis, vaccinul antigripal, HiB

o subunitare (fractiuni de bacterie sau virus), ce pot fi:

§ exotoxine detoxificate (toxina unor bacterii, neutralizata), ca anatoxina difterica, tetanica

§ antigene proteice puritifate ca pertussis acelular (Pa), HepB

§ polizaharide bacteriene, cavaccinul pneumococic, meningococic, HiB

- dupa numarul componentelor antigenice continute:

o cu antigene de la o singura specie

§ simple (monovalente), o singura tilpina, » citeste mai departe

Contraindicatiile generale ale vaccinurilor:

- reactia anafilactica la vaccinul respectiv (contraindica dozele urmatoare din acel vaccin) 

- reactia anafilactica la un constituient al vaccinului (contraindica orice vaccin ce contine substanta respectiva, ca agar, ou…)

- boala medie-severa (cu sau fara febra, constatata de medic)

NU constituie contraindicatii urmatoarele:

     - reactii locale usoare-medii (durere, roseata sau tumefiere la locul injectarii)

     - febra usoara-medie dupa vaccinarea anterioara cu acelasi vaccin

     - boala acuta usoara cu febra de grad mic (≤38.5C intrarectal)

     - tratament antibiotic in periada vaccinarii

     - copiii fosti prematuri

     - alergie la penicilina sau alte antibiotice

     - mama insarcinata

     - alt membru de familie nevaccinat cu vaccinul respectiv

1. “Breast Milk Jaundice” din engleza sau icterul ARIAS reprezinta
icterul ce apare la nou-nascutii alimentati natural dupa 4-7 zile de
viata, persista mai mult decat icterul fiziologic (peste 2 saptamani)
si nu are alta cauza identificabila prin examinari complementare.

Nu se cunoaste mecanismul exact de aparitie, dar factorii urmatori joaca
un rol important:
- un metabolit al progesteronului (pregnane-3-alpha 20 beta-diol) prezent in laptele matern inhiba (reduce) conjugarea hepatica a bilirubinei indirecte
- cantitate crescuta de bilirubina » citeste mai departe

Icterul fiziologic este, asa cum ii zice numele, NORMAL, nu afecteaza starea de sanatate sau prognosticul nou-nascutului (nu este considerat boala) si trece fara interventie medicala in 1-2 saptamani.

Se recomanda investigarea mai amanuntita a icterului daca:
- icterul apare in primele 24 de ore de viata
- icter la nou-nascut prematur (sub 37 saptamani de gestatie)
- incompatibilitate intre sistemul » citeste mai departe