E.coli, alaturi de streptococii de grup B (agalactie - GBS) si de Listetia sunt agentii majori ai meningitelor la nou-nascuti. Toti cei trei germeni colonizeaza normal rectul femeii gravide, fiind usor de transmis la nou-nascut in timpul nasterii (contaminand direct extremitatea cefalica - capul). De aici prin micile leziuni traumatice provocate de travaliu pot infecta meningele (”pielita, membrana” ce acopera creierul) su chiar substanta narvoasa (meningo-encefalita)
E.coli este cea mai frecventa cauza de infectie urinara, mai ales la copii sau femei. Majoritatea tulpinilor responsabile de infectia urinara dentin un pil special (pilul P) cu rol in aderarea de uroteliul sistemului urinar (celulele ce tapeteaza ureterele, vezica urinara si ureta, in interior).Infectia se poate manifesta de la simpla uretrita (afectare doar a uretrei, mai ales la barbati, cu usturime la urinare si eliminarea unei secretii purulente de la nivelul uretrei), cistita (afectarea vezicii urinare manifestata prin usturime la urinare, urinari
frecvente, reduse cantitativ) pana la pielonefrita (afectarea rinichilor cu alterarea functiei lor de formaree a urinii).
Cele mia inportante tuplini de E.coli responsabile de bolile diareice sunt E.coli enterotoxige (ETEC), enteropatogen (EPEC), enteroinvaziv (EIEC) si enterohemoragic (EHEC).
- ETEC este cea mai frecventa cauza de diaree data de E.coli, denumita si ”diareea calatorilor”.
Este data de doua enterotoxine (una termostabila si alta termolabila - cea mai incriminata), toxine ce stimuleaza formarea de AMPc (adenozin monofosfat ciclic) in celulele secretorii ale intestinului subtire si determina cresterea neta a secretiei intestinale. De aceea in acest tip de diaree scaunele sunt apoase, voluminoase, cu miros intepator.
- EPEC determina distrugerea celulelor intestinale columnare de la “varful” vililor intestinali, celule cu rol in absorbtia alimentelor, si lasa in mare parte neafectate celulele intestinale din criptele vililor intestinali (de la baza vililor), celule cu rol in secretia intestinala. Asadar nu doar ca este redusa absorbtia lichidelor din intestin ci se si continua secretia de lichid intestinal (de catre celulele de la baza vililor). In acest tip de diaree scaunele contin “produse patologice” adica mucus, puroi sau sange (sau combinatii dintre ele), ca rezultat al celulelor intestinale distruse de infectie.
- EHEC cauzeaza mai ales intoxicatii alimentare; vitele fiind principalul rezervor al acestei tulpini (continutul intestinal), cele mai frecvente surse de infectie sunt: apele contaminate, sucurile de fructe nepreparate termic, friptura de vita (cu miez inca crud…). Diareea poate fi de la diaree cu scaune apoasa pana la colita hemoragica franca (scaune cu continut hemoragic). Tulpina O157H7, frecvent implicata in acest tip de diaree, sintetizeaza o toxina Shiga-like responsabila de instalarea a sindromului hemolitic-uremic la 4-10 zile dupa diaree, sindrom ce asociaza anemie hemolitica microangiopata (distrugerea hematiilor din sange), trombocitopenie (scaderea trombocitelor, tot autoimun) si insuficienta renala acuta (prin blocarea glomerulilor renal de hemoglobina eliberata din hematiile distruse - hemoglobinurie).
Escherichia coli este un bacil gram negativ din familia enterobacteriacee, deci in peretele bacterian contine LPL - lipopolizaharidul de perete, o endotoxina periculoasa pentru organism, eliberata dupa moartea bacteriei. Microbul este frecvent raspandit la nivelul solului si plantelor.
Cele mai importante infectii pe care le produce sunt:
- boli diareice acute
- infectii urinare
- meningite purulente la nou-nascuti
Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H. pylori. Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.
Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata. Daca se recomanda interventia chirurgicala:
- pacientul poate consulta alt medic si poate intreba daca au fost epuizate toate tratamentele farmacologice
- persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu costul unei interventii chirurgicale
- trebuie cunoscut faptul ca nici o interventie chirurgicala nu poate preveni complet recurenta ulcerelor.
Numerosi specialist au selectat alimente variate in prevenirea si tratarea ulcerelor, dar totusi cea mai eficienta reteta sau dieta am ales-o pe cea a mediculuil Sippy, avand ca aliment principal laptele, dar cu dezavantajul ca unele persoane nu prezinta toleranta la lactoza (in acest caz se adauga o lingurita de carbonat de calciu la fiecare cana de lapte ce duce la scaderea fermentatiei intestinale produse de lactoza sau se poate adauga 5 g de citrate de sodiu)
Regimul consta in administrarea fractionate, din ora in ora, a unei cantitati de 1000 ml de lapte si 50 g de smantana timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte se prescrie un praf alcalin. Cura dureaza 10-20 de zile.
Aproximativ jumatate din cazuri ajung tardiv la medic, cand ulcer este in stadiu cronic, probabil din cauza lispei simptomelor, de aceea voi insista pe dieta ulcerului cronic.
Alimentele premise sunt:
- lapte dulce, paste fainoase, produse lactate, mai putin unt, carne de pasare, vaca, vital fiarta bine sau inabusita in cuptor, carne slaba de peste (salau, stiuca, lin, mreana, pastrav) - supe de legume, zarzavaturi si legume fierte, paine alba veche, biscuit, crème si compoturi dar nu prea dulci, zeama de fructe.
Alimente interzise sunt: laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturi fermentate, ouale » citeste mai departe
